corulvlahobizantin

URBEA BUZĂULUI A FOST GAZDA SIMPOZIONULUI INTERNAȚIONAL DE MUZICOLOGIE BIZANTINĂ (24 mai 2017)

În ultimii ani Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a obișnuit publicul doritor de cultură din cele două județe cu evenimente de înaltă ținută; unul dintre acestea s-a desfășurat miercuri, 24 mai 2017, la Centrul Cultural Alexandru Marghiloman. Este vorba despre Simpozionul Internațional de Muzicologie Bizantină, derulat prin Sectorul Cultural și Sectorul Învățământ  și Activități cu Tineretul și manageriat de echipa de lucru a Corului Vlaho-Bizantin, toate structuri în cadrul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei.

Simpozionul a fost prilejuit de celebrarea a 200 de ani de la implementarea oficială a Noii Sistime (semiografia psaltică modernă) în Țările Române (1816-2016), precum și de omagierea personalității lui Neagu Ionescu, poate cel mai celebru protopsalt al catedralei din Buzău, de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc o sută de ani (1917-2017). Evenimentul constituie o premieră pentru viața culturală a urbei Buzăului și singurul omagiu la nivel național adus notației psaltice moderne la împlinirea a două secole de la intrarea ei în uz în Țările Române, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei devenind astfel unicul centru din cuprinsul Patriarhiei Române care a inițiat o asemenea celebrare (notația psaltică modernă a mai fost sărbătorită în 2014, cu prilejul împlinirii a două sute de ani de la promulgarea ei oficială de către Patriarhia Ecumenică, în Mitropolia Moldovei și Sucevei).

Personalități recunoscute în plan internațional ale muzicologiei bizantine s-au întrunit la Buzău pentru a prezenta rezultatele de ultimă oră ale activității de cercetare desfășurate în trei centre universitare: București, Athena și Thessalonik. Deschiderea oficială a lucrărilor Simpozionului a stat sub semnul binecuvântării dumnezeiești: în mijlocul conferențiarilor invitați și al publicului interesat s-au aflat Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, și Înaltpreasfințitul Părinte Varnava, mitropolit de Neapoli și Stavroupoli, din Thessalonik, Grecia. Cei doi ierarhi au rostit alocuțiuni introductive prin care au slăvit pe Hristos-Domnul, Cel care s-a rugat ca toți să fie una, pentru fericitul prilej de a vedea adunați laolaltă profesori, studenți și elevi din România și din Grecia, uniți într-un cuget de dragostea pentru dumnezeiasca psalmodie a Bisericii. S-a trecut apoi la susținerea prelegerilor, prezentărilor și lecturilor de către conferențiarii invitați.

Dr. Dimosthenis Spanoudakis (Thessalonik, Grecia) a prezentat studiul cu titlul Μουσική & Εγκέφαλος. Βυζαντινή Μουσική & Εγκέφαλος, în cadrul căruia a trecut în revistă, într-o savuroasă și antrenantă detaliere, aserțiunile despre influența muzicii asupra creierului și psihicului uman făcute de marii gânditori ai umanității, începând din epoca antică. În partea a doua a prezentării sale, Dr. Spanoudakis a evidențiat și demonstrațiile neurologilor contemporani cu privire la influența benefică pe care o are muzica (audițiile muzicale) pentru dezvoltarea sistemului nervos, apariția de celule nervoase (în primii ani de viață) și realizarea unui număr superior de sinapse (pe tot parcursul vieții). Au fost oferite inclusiv exemplificări live, pentru care trebuie să le mulțumim elevilor de la Liceul de Artă Margareta Sterian din Buzău (Irina Barbu, Diana Ichim, Alexandru Ion – un trio de excepție pregătit de Prof. Veronica Atodiresei), care au smuls ropote de apaluze din partea asistenței. Finalul expunerii Dr. Spanoudakis a focalizat atenția publicului asupra muzicii bizantine și acelor caracteristici ale acestei culturi care ilustrează tocmai valențele impactului neurologic descoperite și demonstrate de către cercetătorii contemporani.

În perfectă continuitate cu această prezentare, studiul Prof. Dr. Maria Alexandru (Thessalonik, Grecia): Gânduri despre didactica muzicii bizantine, a purtat publicul printr-o magistrală incursiune istorică prin didactica muzicii bizantine, pe baza indicațiilor, imaginilor și textelor oferite de manuscrise. S-a putut observa clar cât de profundă era convingerea celor din vechime că melosurile pe care le interpretează, asemenea textului pe care îl slujesc, sunt de inspirație divină. Dumnezeiasca psalmodie a Bisericii s-a transmis printr-o vie și neîntreruptă tradiție (orală și scrisă), în care forța cea mai mare a avut-o relația dintre maestru/dascăl și ucenic. Prezentarea Prof. Dr. Alexandru a contribuit la conștientizarea tot mai profundă a datoriilor pe care le avem față de moștenirea lăsată de marii înaintași întru ale psaltichiei. Propediile (scrierile teoretice) Vechii Sistime, troparele de tip lecție mnemo-tehnică adresate ucenicilor, miniaturile prezentându-i pe începători la picioarele dascălilor lor, descifrând scriitura din cărțile de psaltichie și desenând cu mâinile în aer cheironomia diferitelor semne, deși par elementele unei lumi demult apuse, sunt în perfectă continuitate cu theoreticoanele și gramaticile Noii Sistime; dincolo de fracturile înregistrate la nivelul viziunii didactice, opusurile teoretice de după 1820 contribuie la conservarea aceluiași fabulos repertoriu, față de care profesorii și interpreții de astăzi au datoria conservării și transmiterii către generațiile ulterioare.

Dacă prima prezentare a creat cadrul general al discuțiilor, iar cea de-a doua a focalizat interesul publicului pe cultura muzicală bizantină și valențele ei didactice, prelegerea Pr. Lect. Dr. Stelian Ionașcu (București, România): Metamorfoze ale cântului bizantin de notație pre-chrysanthică în oratoriul Patimile Domnului, de Paul Constantinescu, a dus discuția la următorul nivel, cel al sondării influențelor pe care muzica bizantină le-a generat asupra creației contemporane polifonice și simfonice culte. Spre deosebita încântare a publicului, Pr. Ionașcu a prezentat manuscrisul original al Oratoriului Bizantin de Paști al lui Paul Constantinescu, descoperit recent de Sfinția Sa; lucrarea prezintă diferențe notabile față de opera omonimă cunoscută astăzi publicului, și a fost interpretată doar de trei ori (prima dată sub bagheta lui George Enescu), după care autorul a clasat-o și a notat pe foaia de titlu mențiunea ca varianta respectivă să nu se mai interpreteze vreodată. Temele și motivele melodice dezvoltate în Oratoriul Bizantin de Paști al lui Paul Constantinescu (atât prima variantă, redescoperită recent de Pr. Ionașcu, cât și cea cunoscută astăzi lumii muzicale din România) preiau metrofonia unor piese bizantine din Evul Mediu (pe care autorul le-a cunoscut prin intermediul Părintelui Ioan D. Petrescu) sau/și melosul unor cântări din perioada Noii Sistime, pe care Paul Constantinescu le-a cunoscut din repertoriul de strană al epocii sale și le-a notat singur. Invitații veniți din străinătate la Simpozion și care nu cunoșteau opera s-au arătat încântați de scriitura lui Paul Constantinescu, perfect ancorată în tradiția bizantină. Prof. Dr. Achilleas Chaldaiakis i-a propus Pr. Dr. Stelian Ionașcu o colaborare cu Conservatorul de Stat din Athena, în cadrul căreia orchestra și corul studenților athenieni să interpreteze Oratoriul Bizantin de Paști al lui Paul Constantinescu.

Prelegerile au continuat după o scurtă pauză cu studiul Prof. Dr. Nicolae Gheorghiță (București, România): De la neumă la interpretare sau despre procesul componistic în muzica bizantină, o adevărată revelație pentru interpreții contemporani, obișnuiți strict cu scriitura analitică a Noii Sistime. Dacă astăzi noi vedem rânduri muzicale care se cer interpretate, eventual defalcate pe fraze, cei din vechime foloseau un vocabular formulaic bine individualizat pentru fiecare repertoriu, stil, gen și specie din muzica bisericească. Prof. Dr. Gheorghiță a prezentat publicului exemple din repertoriul papadic, din speciile Chinonicului și Heruvicului, inclusiv o schemă compozițională de secol XVII cu aplicare la Heruvic, glas plagalul celui de-al patrulea, în care fiecărei expresii din text îi corespunde o martyrie modală, ca indicație a echului în care trebuie să se desfășoare melodia corespunzătoare. Schema conține inclusiv trimiteri la creațiile secolelor anterioare, unele indicații modale purtând completarea: a lui Cucuzel sau a lui Kladas.

Următoarea prezentare a fost cea a Prof. Dr. Achilleas Chaldaiakis (Athena, Grecia): A less known pupil of Petros Byzantios – Akakios Monk the Peloponnesian. Prelegerea, ilustrată de fotocopii după manuscrise de secol XIX, prezintă o importanță deosebită pentru publicul român, nu numai datorită evocării lui Petru Vizantie, care a activat în ultima parte a vieții în Țările Române, ci și prin reconstituirea atmosferei din școlile muzicale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, deci din zorii Noii Sistime: în ce măsură și sub ce formă ucenicii preluau repertoriile de la dascălii lor, cum le notau, cum compuneau ei înșiși, cum compozițiile treceau prin redacția altor copiști decât autorii și ce modificări se aduceau cu acest prilej, toate aceste aspecte ilustrate obiectiv cu manuscrise din epocă. În efortul de reconstituire a fost antrenat și publicul, prin dese solicitări din partea Prof. Dr. Chaldaiakis de  a interpreta, alături de Domnia Sa, frazele muzicale expuse în prezentare.

O nouă sondare a valențelor didactice ale Noii Metode a prezentat Arhid. Dr. Constantin-Răzvan Ștefan (București, România), care a contribuit la lucrările Simpozionului cu studiul Theoreticoane muzicale românești în notație hrisantică (prima jumătate a secolului al XIX-lea). Tipologii. Analiză. Construit pe baza analizei a câteva zeci de manuscrise de acum două sute de ani, studiul relevă nu doar principalele tipologii după care este construit genul Theoreticonului modern, ci și sursele de inspirație folosite de teoriile românești de la începutul Noii Sistime, ca și itemii care le individualizează și punctele de interferență cu alte culturi muzicale (modalismul arabo-persan, de pildă).

La finalul comunicărilor științifice, distinșii conferențiari, alături de organizatorii evenimentului și de publicul prezent s-au reîntâlnit la agapa oferită de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, la începutul căreia s-a oficiat o slujbă de pomenire pentru protopsaltul Neagu Ionescu, de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc 100 de ani (1917-2017). Partea aplicativă a Simpozionului s-a desfășurat în seara aceleiași zile. La Vecernia pentru hramul catedralei arhiepiscopale din Buzău, săvârșită de Preasfințitul Părinte Iustin, episcopul Maramureșului și Sătmarului, în asistența Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, și a Înaltpreasfințitului Părinte Varnava, mitropolit de Neapolis și Stavroupolis, a oficiat ca protopsalt Prof. Dr. Achilleas Chaldaiakis, ajutat în strana dreaptă de Dr. Dimosthenis Spanoudakis și de isocrați români, iar în strana stângă au psalmodiat membrii Corului Vlaho-Bizantin, sub conducerea Arhid. Constantin Stoica.

Organizatorii Simpozionului Internațional de Muzică Bizantină (echipa de lucru a Corului Vlaho-Bizantin), mulțumesc și pe această cale tuturor celor care au răpit din timpul lor, venind de departe sau de aproape pentru a contribui cu mintea, cu glasul sau cu prezența lor, la reușita acestui veritabil praznic al muzicii bizantine, care a făcut să strălucească încă o dată pe harta psaltichiei Bisericii urbea Buzăului, în calitate de veritabilă capitală, fie și numai pentru câteva ore. Datoria filială, care este mai presus decât o datorie de onoare, ne îndeamnă să evidențiem faptul că Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a oferit toate fondurile necesare desfășurării acestui eveniment, prin bunăvoința Părintelui Arhiepiscop Ciprian. De asemenea, întreaga echipă de la Centrul Cultural Alexandru Marghiloman, sub conducerea Doamnei Director Elena Isbășoiu și a Prof. Oana Paraipan (responsabil pentru prezentul eveniment) și-a dat concursul cu devotament și profesionalism pentru reușita Simpozionului.

Cei interesați vor găsi în curând textele prelegerilor sau/și filmările din timpul desfășurării lucrărilor, publicate pe blogul Corului Vlaho-Bizantin.